Andreea Sandu

Moto: E mai bine să regreţi ceva ce ai făcut, decât ceva ce nu ai făcut.

Şi uite aşa am început să facilitez sesiuni de training pentru AchieveGlobal. Dintotdeauna, la nivel valoric, am simţit nevoia de a cunoaşte oameni, bucuria de a-i ajuta, încântarea de a-i învăţa. Astfel, am descoperit plăcerea de a vedea că ceea ce fac eu îi ajută pe ceilalţi. Satisfacţia supremă a acestei profesii? Feed-back-ul pe care îl primesc de la participanţi, după ce interacţiunea noastră s-a finalizat. Relaţiile ce supravieţuiesc după ce programul de training a luat sfârşit şi participanţii şi-au primit diplomele. E felul meu de a răspunde cu bine la binele pe care l-am primit din partea mentorilor mei, care au crezut în mine şi m-au împins de le spate când eu credeam că nu pot înainta. Lecţia cea mai dură pe care am primit-o de la viaţă? Viaţa bate povestea. Mi-am bazat deciziile pe bunătatea falsă a unor persoane care au trecut prin viaţa mea. Se pare că lumea din jur nu e atât de roz pe cât visez eu. Ce ar spune prietenii despre mine? Că nu a fost împrejurare în care să îmi solicite ajutorul şi să nu îi ajut, că râd mult - au fost situaţii în care mi-au îngheţat buzele, cu zâmbet cu tot –, că sunt în stare să dansez de dimineaţa până seara – uneori, devin inconfortabilă, pentru că nu îi las nici pe ei să se aşeze pe scaune-, că fac haz de necaz - oricât de greu mi-ar fi, fac mişto chiar şi de mine ca să ies din necaz mai uşor. Pentru că prietenii adevăraţi ştiu întotdeauna de ce.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Andreea Sandu, accesati: andreea.sandu@achieveglobal.ro

Laura Aldea

In vacanta.

Claudiu Ciortea

„Nu sistemul politic sau economic este determinant, ci tonul relaţiilor dintre oameni; dacă există bunăvoinţă..., restul nu contează” Nicolae Steinhardt – Jurnalul Fericirii

Pentru că, vorba cronicarului, nu vremurile sunt sub oameni, ci oamenii sub vremuri, se cuvine nu numai să avem această bunăvoinţă, ci şi să o arătăm celor care populează, cu bune şi cu rele, bucata fiecare de Univers. Acum şi oricand.

Devenirea noastra e neîncetată, pe plan personal sau profesional. Şi nu ţine seama, nu stă în loc în funcţie de valurile politicii sau ale economiei.
Sensul însă, pe care ar trebui să îl capete - atât înspre înăuntru, cât şi în afară, în raporturile cu ceilalţi – s-ar cuveni să fie precum o busolă ce funcţionează impecabil, precum o sămânţă ce-şi croieşte inevitabil drumul spre lumină.
Să “întregim” deci această bunăvoinţă prin acţiunile noastre, oricare ar fi ele, încercând să le imbrăcăm cu miezul înţelepciunii date de vârstă, de experienţele de viaţă sau de cărţile pe care le-am citit.

Cosmin JOLDEŞ

Iancule mare, bravule tare, cu noi să fii.
Tu însoţeşte şi însufleţeşte, pe ai tăi fii!

Ardelean, de origine din Ţara Moţilor, peisajul Apusenilor reprezintă “altarul” fiinţei mele. Consider că în viaţă reuşeşti, călăuzit de propriile valori, dacă perseverezi şi îţi păstrezi întotdeauna crezul. Simt în mine spiritul lui Avram Iancu, fapt care mă ajută să trec peste orice încercare pe care o am de învins.

Consider că un om inteligent, dar nepregătit, poate fi bun; un om inteligent şi pregătit poate fi foarte bun, iar dacă mai are şi o zi norocoasă poate atinge excelenţa!

Încerc să învăţ în fiecare zi din propriile fapte sau din ale altora. M-au marcat multe întâmplări şi cred că am învăţat mai multe lecţii până acum. În 2003, noul meu şef, la câteva zile de la angajare, mi-a recomandat să citesc cartea: “The five temptations of a CEO”, de Patrick Leoncioni. Una dintre tentaţiile prezentate în carte: “Choosing Status Over Results” m-a marcat si m-a făcut să îmi dau seama cât greşisem până atunci. Orientarea spre rezultate a devenit prioritate ulterior. Ca să dau un exemplu, mă mândream până atunci că sunt cadru didactic în ASE. Astăzi mă mândresc cu rezultatele unora dintre studenţii mei. Sunt fericit să văd că îmi scriu şi îmi împărtăşesc din succesul lor, oriunde ar fi azi, la Cambridge, Londra sau Tokio.

Îmi iubesc familia, prietenii şi Ardealul, mă simt împlinit când le împărtăşesc studenţilor din experienţa mea, ador să călătoresc în cele mai nonconformiste destinaţii (am vizitat Kosovo în 2007). Locul care mă umple de energie, mă fascinează şi mă face să uit că mai trebuie să şi dorm este New York-ul…

Acesta sunt eu Cosmin, de pe plaiul Apusenilor, din neamul lui Avram Iancu!

Trăiască duhul lui Iancu, trăiască moţul între moţi,
Câmpia Libertăţii spune, că Avram Iancu suntem toţi!

Urania Cremene

Moto (de la bunica citire): Mai bine eşti cea mai proastă dintre cei mai buni, decât cea mai bună dintre cei mai proşti.

Iubesc metafora zborului. Ador libertatea de exprimare şi de mişcare. Am facut pian 8 ani şi pasiunea pentru muzică a rămas activă, preferând jazz-ul şi blues-ul acum. Am sute de ore de muzică stocată pe toate suporturile posibile şi merg la concerte peste tot în Europa. În afară de muzică, o altă plăcere de-a mea a rămas sportul, după ce am făcut atletism câţiva ani în adolescenţă. Schiez de câte ori am ocazia - şi natura mai lasă zăpadă - şi înot oriunde este apă mai mare decât într-o piscină. Îmi place să îmi petrec timpul în compania oamenilor de la care am ce să învăţ, respectând moto-ul preluat de la bunica. Discuţiile cu prietenii sau colegii de serviciu nu gravitează doar în jurul pasiunilor pe care le împărtăşim, ci atingem subiecte conexe cu ariile de expertiză ale fiecăruia dintre noi. Graţie obiceiului cultivat de familia mea încă din copilărie, citesc foarte mult, adesea 3 cărţi în acelaşi timp, dar într-un mod structurat şi organizat. Aşa cum un spectacol de teatru este bun sau nu, tot aşa un curs zboară sau nu. Recunosc că au fost zile în care preferam să fac orice altceva decât să ţin curs. Dar au existat oameni în sală care mi-au dat putere să zbor şi care au făcut cursul să zboare. Imi doresc să pot avea cât mai mulţi ani în care să fiu răsfăţată de soartă şi să pot face ceea ce-mi place. Să fac în continuare din hobby-ul meu o profesie.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Urania Cremene, accesati: urania.cremene@achieveglobal.ro

Alecsandra LIȚU

Motto: „There is more to life than increasing its speed” (Mahatma Gandhi)

New Mexico, Calafat, Braşov, Stâna de Vale, Amsterdam, Rijeka, Mumbay, Barcelona, Galaţi, Chicago.... poftiţi în vagoane... sau boarding!

Asta da bucurie! Asta da viaţă! Doar schimbi peisajul şi inspiri energie. Deschizi ochii şi inmagazinezi imagini, feţe de oameni şi experienţe care ajung să-ţi deschidă cutiuţa cu sentimente. Te intorci acasă iar ceea ce ai acumulat începe să se suprapună peste ceea ce era aici.

Să vă dau un exemplu: India! Întâi te gândeşti... ce vezi? Eu.. mă văd cântând Avaramu... după mă văd felicitând tânărul cuplu indian cu ocazia nunţii la care am fost invitată ad-hoc şi uite-mă la un ceai într-un magazin depozit de eşarfe... Ce simţi? Simt mirosul mirodeniilor, sutele de culori ce îţi ameţesc privirea, straduţe înguste, şi vaci, şi maimuţe, şi temple, şi mormăitul ce chema zeii... Închizi simţurile, ajungi acasă şi deschizi cutiuţa sentementelor: şi ajungi la concluzia că toate astea te-au învăţat... să respiri adânc şi... şi închizi cutiuţa şi o deschizi de cate ori îţi doreşti pentru a savura şi a-ţi lua doza de energie.

Şi atunci, să nu pofteşti în vagoane??...

Am zburat!

Raluca IONESCU

Moto: Încearcă să faci cât mai multe, pentru ca să înveţi ceva din toate

Mă bucur enorm că există meseria de trainer, pentru că am posibilitatea de a învăţa lucruri noi şi interesante, de a cunoaşte mulţi oameni de la care pot învăţa şi mai ales pentru că astfel pot împărtăşi cele aprofundate, împreună cu aspecte relevante din experienţa mea de viaţă, într-un cadru „organizat”. Satisfacţia pe care ţi-o conferă sentimentul că prin cele prezentate şi împărtăşite de tine ai ajutat pe cineva într-un mod real şi pertinent este extraordinară. De asemenea, în afară de cunoştinţele, abilităţile şi experienţele dobândite, flexibilitatea dată de colaborarea pe sistemul „freelancer” este ideală în condiţiile în care familia – creşterea şi educarea „tinerei generaţii” - este prioritară. Mi-a plăcut dintotdeauna să învăţ şi să fac cât mai multe lucruri – cred că deschiderea pe care mi-a dat-o faptul că am avut ocazia să călătoresc mult încă din copilărie a contribuit la acest lucru. Nativ sunt înclinată către partea „umanistă” a vieţii – mă pasionează orice ţine de cultură, artă, istorie, oameni, natură (sunt o ecologistă „înrăită”), ador călătoriile şi, ca atare, mi-ar plăcea să fiu „turist pe viaţă”. Încerc să transmit copiilor mei aceeaşi dragoste şi acelaşi respect faţă de oameni şi natură, să le cultiv bunul simţ, modestia, valori adevărate şi perene, care să le permită să aibă acea deschidere de a învăţa din orice experienţă...un simţ al datoriei şi al responsabilităţii pentru orice fac, în ideea că „munca nu te minte niciodată”, aşa cum zice Dan, soţul meu.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Raluca Ionescu, accesati: raluca.ionescu@achieveglobal.ro

Irina Panzaru

Pentru mine, trainingul înseamnă învăţare cu triplu sens: participanţii învaţă de la trainer, de la ceilalţi participanţi, iar trainerul de la toţi. Chiar cred că omul cât trăieşte învaţă! Şi că fiecare sesiune de training ne îmbogăţeşte, indiferent de care parte a materialelor de curs ne-am afla. De ceva timp, experimentez din plin procesele de învăţare naturală, dintr-o ipostază oarecum previzibilă, dar, şi aşa, cu totul aparte: sunt trainer de bebe! (da, acţionez part-time şi ca recuperator de jucării aruncate cât colo de fiul meu cel intempestiv). Este fabulos cât de repede învaţă copiii şi cât de mult preiau, de foarte mici, din ceea ce trăiesc. Şi cum cresc şi părinţii, împreună cu ei. Susţin că aş fi o persoană creativă şi tonică – în zilele bune, contagioasă, chiar “o injecţie cu energie”, aşa cum obişnuiesc prietenii să mă numească. Cred că spontaneitatea (nestudiată) şi simţul umorului sunt calităţi subevaluate. Îi admir până la invidie pe cei care dau elegant şi neobosit dovadă de ambele. Iubesc conversaţiile bune, cărţile şi teatrul. Sunt îngrozitor de vorbăreaţă şi declarat dornică de a cultiva diversitatea. Literalmente dependentă de călătorii, acum muncesc tocmai pentru a mă bucura, la un moment dat, de o vacanţă de cel puţin 1 an de zile. Am un vis îndrăzneţ: să fac o călătorie în jurul lumii, de-adevăratelea, începând cu coasta de Vest a Americii de Sud. Dacă totul ar fi posibil, mi-aş dori să avem parte de mai multă armonie. Să am voce şi să ştiu toate cântecele pentru bebeluşi! Să am suficient timp să învăţ toate limbile vorbite şi să pot spune despre cât mai multe din locurile de pe harta lumii “Da, e frumos, am fost acolo!”

Liviu Gioaba

Moto: Îmi place viaţa

Da, îmi place viaţa. Îmi place să trăiesc. Îmi place să trăiesc aşa cum vreau eu.
Deşi era un fapt cunoscut de către mine, l-am realizat cu adevărat de abia târziu. Şi primul lucru pe care l-am făcut a fost să părăsesc domeniul învolburat al business-ului şi să mă lansez în training. Aici pot să-mi hrănesc în continuare dragostea de a lucra cu oamenii şi orientarea către business în acelaşi timp.

În paralel şi în particular încerc ca atunci când fac lucruri, să le fac în aşa fel încât să simt că le-am făcut, cât mai mult: i-am oferit soţiei mele o nuntă surpriză, n-a ştiut când, unde, cum, doar …cu cine; m-am suit pe motocicletă şi de atunci nu mă mai dau jos decât atunci când n-am încotro; apoi am început să umblu, să circul, să văd lumea în toate ipostazele – cu locurile agitate şi active şi cu cele liniştite, de văzut şi admirat.

Am mai şi păstrat în tolbă nişte “săgeţi” pe care de abia aştept să le lansez: să particip la raliuri, să mă arunc cu parapanta, asta doar după ce mă obişnuiesc bine cu bungee-jumping-ul.

Iar ăsta este doar începutul…

Radu Margarit

Moto: Am să învăţ, am să mă pregătesc şi într-o zi şansa mea va veni.

Mi-am început activitatea profesională în perioada confuză a anilor 90 ca proaspăt absolvent al unei facultăţi tehnice. Am început mai întâi ca „băiatul bun la toate” care montează PC-uri, devirusează, trage cabluri şi instalează Windows. Am promovat ca IT manager şi am avut mai apoi şansa să particip la dezvoltarea unei aplicaţii software pentru resurse umane. Nu a mai fost nevoie decât de un pas ca să ajung să schimb colegii programatori şi ingineri de sistem cu colegi recruiteri şi respectiv traineri.

Dorinţa mea de a învăţa şi şansa, au făcut ca la un moment dat să fiu implicat într-un proiect de training. Atunci mi-am dat seama cât de mult îmi place să lucrez cu oamenii şi să le împărtăşesc din cunoştiinţele şi experienţa mea, încât am decis să devin trainer. Nu a fost uşor să renunţ la lumea ştiinţelor exacte, a procedurilor şi a logicii imbatabile şi să trec în lumea colorată, mai puţin exactă şi foarte emoţională a trainingului. Dar avantajul meu este că am putut lua cu mine claritatea expunerii, argumentarea şi pragmatismul pe care le-am combinat mai apoi cu înţelegerea modului în care oamenii învaţă şi se dezvoltă.

Se spune că învăţăm în special din greşelile noastre, dar din păcate în viaţă nu avem suficient timp ca să facem toate greşelile posibile aşa că trebuie să învăţăm şi din experienţa altora. Am găsit la Achieve Global tot ce mi-a lipsit multă vreme în training şi anume un set de programe de training bazate pe studii bine puse la punct care conţin experienţa de viaţă şi cercetările făcute de specialişti pe durata a zeci de ani în mai multe ţări din lume. Acum simt că pot transmite participanţilor la cursuri nu doar experienţa şi pasiunea mea, ci şi instrumentele şi metodele necesare pentru a transforma un training de două zile într-o experienţă de viaţă memorabilă.

Ioana Teodorescu

Moto: Dacă un lucru merită făcut, atunci merită făcut bine

Sunt o persoană activă, aşa că am început să lucrez din anul al treilea de facultate. Şi aşa, treaptă cu treaptă, am debutat ca reprezentant medical, am devenit ulterior Area Sales Manager, Product Manager în cadrul unor multinaţionale din sectorul farmaceutic. Când mi s-a propus prima dată să devin trainer, mi-a fost teamă. Apoi, când un prieten mi-a recomandat AG, am fost pregătită să accept provocarea de a deveni trainer freelancer. Uitându-mă în urmă, pot spune că a fost şansa vieţii. De ce? Am ocazia să colaborez cu oameni, să discut cu ei, să învăţ de la ei, iar acest schimb de idei şi infomaţii între trainer şi participanţi este o undă de energie extraordinară. Apropo de cât de important este să dai CE-ul? şi DE CE-ul? în viaţă, în general, în timp ce eram la cumpărături într-un magazin şi după ce am primit vreo 3 „Nu-uri” la întrebarea „Aveţi....?”, o voce din spatele meu se face auzită: „Da’ de ce?” Era fiul meu, în compania căruia încerc să petrec majoritatea timpului liber. Meseria de trainer freelancer îţi aduce mulţumiri dintre cele mai neaşteptate. Cu ceva vreme în urmă, am fost în ipostaza de client la una dintre companiile la care am ţinut un curs de training. Nu a existat satisfacţie mai frumoasă decât aceea de a constata că oamenii aplică noţiunile aprofundate în viaţa lor profesională. Este foarte important să ştii că poţi îmbunătăţi o gândire şi să vezi oameni comportându-se conform recomandărilor din cursurile pe care le susţii.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Ioana Teodorescu, accesati: ioana.teodorescu@achieveglobal.ro

Ana-Maria PLEŞUVESCU

Moto: La orice problemă, există o soluţie.

Suntem setaţi să ne concentrăm atât de mult pe ceea ce ni se întâmplă negativ în viaţă, încât ajungem să hiperbolizăm acea situaţie şi să ne obturăm gândirea, astfel încât să nu mai fim capabili în a identifica soluţia. Ceea ce am învăţat să fac în astfel de circumstanţe, este să iau distanţă, să îndepărtez cât pot respectiva problemă şi să o abordez ca şi cum aceasta ar fi trecut. În egală măsură, viaţa m-a învăţat că, atunci când se joacă sârbă şi cineva încearcă să danseze tangou, şansele sunt să fie călcat în picioare. Ce este important pentru mine în viaţă? Categoric, familia şi prietenii, iar când spun prieteni, sunt fericită să îi includ aici şi pe colegii mei de serviciu.

Irina Moroşanu

Moto: Nimic nu este întâmplător în viaţă, totul are un scop, chiar dacă nu-l conştientizăm de fiecare dată.

Experienţa de trainer este mereu diferită, în ideea că oamenii pe care îi întâlnesc şi cu care interacţionez sunt mereu altfel şi asta face să nu mă plictisesc niciodată. Este un job în care cred că cel mai important este să ştii să relaţionezi şi să faci oamenii să relaţioneze între ei, să le câştigi repede încrederea şi, foarte important, să te controlezi. Referitor la modul în care job-ul meu de trainer se îmbină cu cel permanent, aş spune că acesta mă ajută să păstrez contactul cu piaţa, să nu fiu un simplu teoretician, ci şi un practician, mă ajută să mă pun în locul participantului şi să-l înţeleg mai bine; din training, învăţ concepte, pe care le pot pune apoi în aplicare, în felul acesta reuşind să-mi îmbunătăţesc activitatea curentă. De fiecare dată când am de luat o decizie importantă sau atunci când simt că mă abat de la drumul meu, îmi pun întrebarea ce este cu adevărat important în viaţă. Cred că răspunsul depinde de moment, în sensul că în momente diferite, lucrurile capătă prioritate diferită. Există ceva ce este mereu important pentru mine: familia şi prietenii, oamenii de lângă mine. Cred că sunt cei mai importanţi, pentru că sunt cel mai greu de înlocuit. Sunt multe experienţele care m-au marcat, dar dacă ar fi să amintesc experienţele care m-au marcat cel mai mult aş spune că sunt două: moartea tatălui meu, din care am învăţat că în viaţă trebuie să fii pregătit pentru orice şi că oricând este posibil să fii nevoit să o iei de la zero şi perioada cât am stat şi am lucrat în Bulgaria. Abia atunci am înţeles cât de important este să fii printre ai tăi.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Irina Morosanu, accesati: irina.morosanu@achieveglobal.ro

Carmen Moldoveanu

Moto: “Viaţa este magică”

Sunt în meseria aceasta pentru că îmi place să văd cum oamenii se schimbă şi mai ales, pentru că îmi place să îi ajut să se schimbe. De mai mulţi ani sunt psihologul unei reviste adresate în principal femeilor, pentru care ofer consiliere. Am lucrat doi ani într-o grădiniţă, unde mi-am dezvoltat răbdarea şi mi-am cultivat simţul umorului. Am făcut timp de un an consiliere pe un site pentru femei. Toată această experienţă acumulată mă ajută să îmi adaptez limbajul şi sfaturile în funcţie de fiecare partener de dialog. În cursuri, văd în fiecare participant aspectele individuale, capacităţile şi blocajele. În ipostaza de trainer, aspectele frustrante sunt rezistenţa participanţilor la schimbare şi impresia lor că ştiu şi fac deja tot. Provocarea cu care mă confrunt într-o astfel de postură este să le arăt că sunt acolo pentru ei, că îmi pasă de problemele lor, că nu sunt doar un om care livrează training. Satisfacţia este când oboseala după o zi de curs este însoţită de un zâmbet la gândul că viaţa unor oameni va fi diferită. Autenticitatea este un aspect la care ţin foarte mult. Îmi plac lucrurile care au sens, îmi place să vorbesc cu un om dincolo de „măşti”. Alte valori importante la care mă raportez sunt bunătatea, sinceritatea, prietenia, compasiunea. Marea mea pasiune din prezent este programarea neurolingvistică şi proiectul căruia îi dedic mult din timpul meu este crearea şi lansarea unui site dedicat popularizării NLP-ului în România. Toate acestea se întâmplă în contextul larg numit life coaching şi business coaching, ce are ca focus schimbarea, urmărind mai puţin explicaţii ale problemelor şi mai mult stabilirea scopurilor şi identificarea soluţiilor.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Carmen Moldoveanu, accesati: carmen.moldoveanu@achieveglobal.ro

Iulia MIU

Moto: Există o singură direcţie: înainte!

O femeie care a reuşit să se afirme şi să cucerească lumea bărbaţilor. Privind în urmă, îmi vine să spun că mama a greşit când a adus pe lume o fată. Am făcut arte marţiale preţ de 10 ani, m-am specializat în psihologie militară (analizam şi prezentam în urma cercetării diverse profiluri ale membrilor trupelor speciale), m-am angajat în Ministerul Apărării Naţionale (am tradus şi am elaborat lucrări de referinţă în domeniu), eram la un pas de a deveni ofiţer de pace pentru NATO (dar viaţa are căi ciudate), mi-am încheiat studiile cu o lucrare de licenţă intitulată: „Intervenţia forţelor armate în conflictele civile”, am fost singura femeia şi totodată singurul civil la cursul „Relaţiile civil-militare” organizat de Academia Militară din California. În joburile pe care le-am avut până acum 90% dintre persoanele cu poziţii similare sunt bărbaţi (la 23 de ani aveam 70 de angajaţi în subordine şi eram prima femeie angajată pe postul de director), iar în jobul actual sunt singura femeie de vânzări în Europa... Şi ca totul să devină paradoxal, am terminat o facultate cu profil umanist, psihologia, sunt trainer, iar acum activez într-un domeniu extrem de tehnic (pneumatică şi hidraulică) fără dificultăţi. Fac totul cu mare pasiune şi sunt mulţi care zic că îmi iese bine. În spatele a tot ceea ce am povestit până acum, stă multă muncă, în cei 12 ani de activitate am avut parte doar de un concediu după 11 ani. Anul acesta schimb prefixul, aşa că dacă ar fi să privesc retrospectiv, aş rezuma astfel povestea vieţii mele: am debutat ca secretară, am ajuns director de vânzări pe România pentru un business dezvoltat peste hotarele ţării, am propria afacere şi fac training, răspunzând pasiunii mele devoratoate pentru lucrul cu oamenii.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Iulia Miu, accesati: iulia.miu@achieveglobal.ro

Loredana Mega

Moto: “Nici un om nu este numit om mare, dacă şi-a pierdut sufletul de copil”

În diferite momente din viaţă, influenţată de întâmplări şi oameni, am vrut să fiu profesor, pilot, arhitect, pictor. Dragostea faţă de oameni mi-a îndrumat paşii spre job-uri care implică interacţiunea cu ei. În cazul meu se aplică moto-ul “omul potrivit la locul potrivit”, ajutându-mă să găsesc oportunitatea de a îmbrăţişa meseria de trainer. M-am alăturat echipei AchieveGlobal având o experienţă de 9 ani în domeniul telecom, din care 3 ani am lucrat ca trainer. În cadrul companiei pentru care lucrez în prezent am susţinut cursuri pentru toţi partenerii comerciali, cursuri specifice pentru domeniul telecom. Profesia de trainer freelancer îmi dă posibilitatea de a fi înconjurată de oameni din diferite domenii de activitate, de a fi creativă şi de a-mi dezvolta abilităţile de trainer şi om. Cred că nu trebuie să ne oprim niciodată din a ne perfecţiona; orice provocare reprezintă o oportunitate de a ne dezvolta, de a afla noi idei şi de a privi lucrurile şi dintr-o altă perspectivă.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Loredana Mega, accesati: loredana.mega@achieveglobal.ro

Alis LUPU

Moto: Viaţa este prea scurtă ca să îţi pierzi timpul cu lucruri care nu-ţi plac!

Sunt o optimistă incurabilă, cred cu tărie că nu avem voie să pierdem vreodată speranţa, încrederea sau dorinţa de a face mai mult. Mi se trage probabil de la tata, care mereu mi-a spus că poţi face orice, dacă îţi pui în gând. Am crezut atât de tare în această afirmaţie, încât am încercat o mulţime de drumuri. Am făcut matematică din fascinaţia de a rezolva probleme şi de a descoperi noi şi noi căi de a ajunge la acelaşi răspuns, am învăţat mai multe limbi străine ca să pot înţelege sensurile adânci ale unui cuvânt sau ale unei idei din culturi diferite, am scris poezii, am studiat ştiinţe sociale în încercarea de a înţelege mai bine mecanismele lumii. Obişnuinţa de a urma drumuri pe care le alegeam singură m-a determinat să fug de constrângeri pe care le consideram inutile. Aşa am ajuns să renunţ la securitatea unei slujbe cu program fix şi să îmi asum riscurile propriei afaceri. Am învăţat o lecţie extrem de importantă: tu însuţi eşti cel mai sever şef pe care l-ai putea avea, în ideea că nimic nu te disciplinează mai mult decât să ajungi propriul tău angajat. În tot acest periplu, un singur lucru a rămas constant, şi anume nevoia de a transmite şi altora ceea ce am învăţat. Din copilărie, mi-am dorit să devin profesoară. Nu cred că există bucurie mai intensă decât aceea de a-i ajuta pe alţii să descopere lucruri noi, învăţând la rândul tău de la ei. Aşa am ajuns la training. Pentru mine, a ţine cursuri este ca o vacanţă, în sensul că fac exact ceea ce îmi place. Iar în acele zile, în care simt că nu mai am energie de oferit, există întotdeauna participanţi care să îmi dea aripi şi să îmi reamintească de ce iubesc atât de mult această profesie.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Alis Lupu, accesati: alis.lupu@achieveglobal.ro

Luminita Talnaru

Cel mai mare lucru pe care-l poti face pentru un om nu este sa-i dai din bogatiile tale, ci sa i le scoti la iveala pe cele care sunt ascunse în el însusi. (Benjamin Disraeli)

Îmi place libertatea, ador copiii, iar daca as avea o bagheta magica as transforma în realitate toate acele lucruri pe care le purtam în suflet din copilarie si pe care înca le vedem imposibil de realizat. Cea mai mare împlinire este pentru mine si cea mai mare provocare: cei 2 prichindei. De ce provocare? Pentru ca mi-am propus sa îi las liberi sa exploreze si sa exploateze VIATA, tinându-ma departe de a cadea în pacatul unei mame super-protectoare, asemenea radarului din umbra. De-ar fi sa fac o paralela cu profesia mea, este despre rolul de a-i ajuta pe cei din jurul tau sa se descopere. Apropo de training, aceasta ipostaza compenseaza, de fapt, visul meu înca nerealizat, acela de a face psihoterapie. Trainingul devine astfel o etapa intermediara, ce are menirea de a ma pregati, întarindu-mi si/sau confirmându-mi anumite teorii despre oameni. Ceea ce se dovedeste a fi extraordinar de atragator în aceasta profesie este faptul ca, într-un timp relativ scurt, ai ocazia sa întâlnesti oameni unici, de la care poti învata si acumula enorm. Ce am învatat din practicarea meseriei de trainer? Fiecare om trebuie luat asa cum este el, fara a proiecta asupra lui asteptari pâna la cer. Ce am mai învatat de la viata? Despre cel mai greu lucru de transpus în practica, si anume lupta cu sinele. Iar daca înveti asta, totul pare mult mai usor dupa, începi sa privesti altfel relatiile interumane si renunti la a-i judeca pe cei cu care interactionezi. Pentru ca oamenii nu se schimba niciodata radical, în esenta ramân aceiasi, schimbând, în functie de conjunctura, doar comportamentele. Iar daca totul ar fi posibil, as elimina de pe fata pamântului ignoranta si suferinta.

Teodora Man-Paraschiv

Moto: Toate la timpul lor

Drumul de la aer la pământ...aşa începe povestea mea. Înainte de momentul ’89, am urmat valul de absolvenţi de liceu şi m-am îndreptat către o carieră juridică. Studentă fiind, mi s-a oferit oportunitatea de a face o meserie cu totul specială, una dintre cele mai frumoase meserii pe care le poate avea un tânăr. Deşi nu a fost simplu să îmbin un program riguros cu prezenţa la cursuri, uitându-mă acum în urmă, a meritat efortul. Deschiderea pe care mi-a dat-o, posibilitatea de a călători şi de a sta prin diverse colţuri ale lumii au însemnat acumularea unei experienţe şi expunere la diversitate, care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea ulterioară. Poziţia de „Cabin Crew Manager” a reprezentat un pas înainte şi o mare provocare datorită problematicii diverse şi a numărului mare de însoţitori de bord aflaţi în subordine. Trainingul m-a „acaparat” ca activitate în momentul în care a trebuit să dezvolt un astfel de program în cadrul unui centru de training pentru însoţitorii de bord, iar întâlnirea cu carisma unui trainer care m-a vrăjit literalmente a însemnat momentul în care „m-am îndrăgostit iremediabil”. Tot ca o provocare a apărut şi posibilitatea de a lucra ca freelancer pentru AG. După 2 ani de colaborare, oferta de a face parte din echipa de master traineri a răspuns dorinţei mele de schimbare şi extindere spre noi limite. Poziţia de master trainer la AG implică multă responsabilitate, învăţare continuă şi un comportament care să constituie un exemplu pentru ceilalţi; nu înseamnă să acumulezi până la o limită, dimpotrivă, presupune o diversificare a cunoştinţelor dobândite şi o orientare puternică înspre oameni, spre nevoile lor de dezvoltare, urmărind să construieşti pe calităţile pe care le are fiecare dintre ei în parte.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Todora Man-Paraschiv, accesati: teodora.manparaschiv@achieveglobal.ro

Mihai CURELEA

Îmi place să păstrez o atmosferă relaxantă şi degajată în sala de curs. De fiecare dată mă simt bine ţinând cursuri şi probabil această stare de spirit se transmite şi participanţilor. De aceea, cred cu convingere că poţi crea acest tip de atmosferă şi altfel decât făcând show: vorbind cu pasiune despre subiect, punând suflet în ceea ce faci, fiind sincer cu participanţii şi cu tine însuţi, folosind exemple relevante şi facilitând discuţii care să îi ajute pe participanţi să găsească răspunsuri la întrebările cu adevărat importante pentru ei. Şi atunci la întrebarea Do you have to be funny ? răspunsul ar fi Da, dacă tot ceea ce vrei este să îi amuzi pe participanţi. Dacă vrei să creezi pentru participanţi o experienţă de învăţare cu adevărat relevantă, va trebui să fii mai mult decât atât. Este nevoie să fii trainer, nu doar entertainer. Nu doar că această „profesie” îmi aduce satisfacţii dintre cele mai spectaculoase în plan profesional, mai mult, am reuşit să îmi îmbunătăţesc anumite calităţi, dintre care aş aminti, disciplina şi responsabilitatea. Atunci când îţi asumi un angajament şi semnezi un contract, responsabilitatea faţă de client este covârşitoare, aşa că nu există loc pentru a greşi, a amâna, a omite. În puţinul timp liber care îmi mai rămâne, obişnuiesc să îmi cultiv o mai veche pasiune de-a mea, alpinismul, care, pentru mine, este mai mult decât un sport, este o stare de spirit, „un joc de echipă”, ce te învaţă cum să ai încredere în ceilalţi.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Mihai Curelea, accesati: mihai.curelea@achieveglobal.ro

Costin Platon

Moto: Dacă laşi în urmă ceea ce eşti, vei deveni ceea ce vrei să fii.

A fi trainer AchieveGlobal România comportă pentru mine două dimensiuni. Pe de-o parte, înseamnă să faci parte dintr-o companie ce are oameni cu adevărat simpatici şi profesionişti, cu care doreşti să-ţi construieşti relaţii de lungă durată; pe de altă parte, înseamnă să beneficiezi de un cadru structurat de învăţare având acces, ca participant, la programe de formare, pe care ulterior ai oportunitatea de a le implementa în ipostaza de trainer. Poziţia de master trainer presupune responsabilitatea de a-i învăţa şi pe ceilalţi să îşi modifice comportamentele cotidiene pentru a performa în conformitate cu obiectivele şi strategia companiei care îţi furnizează metodologia de învăţare. Consider că prima zi de curs este una cu totul specială. Trebuie să depui efort pentru a înlătura barierele emoţionale cu care participanţii sceptici intră în sală şi pentru a-i determina să folosească în practică, cât mai curând cu putinţă, cunoştinţele dobândite. Îmi aduc cu drag aminte de cea de-a doua zi a unui curs de vânzări, când una dintre participante a ajuns la curs, abia după prima pauză, pentru că... avusese o vizită de vânzări. Reacţia ei a fost fenomenală. Era atât de mulţumită de felul în care a condus discuţia în cadrul întâlnirii, graţie tehnicilor aplicate, încât a ţinut să povestească tuturor colegilor del capo al fino cum poţi să porţi o discuţie structurată, care să îi solicite concentrarea interlocutorului şi care să aibă impactul scontat. Este foarte important să găseşti acel echilibru între aşteptările participanţilor legate de dinamica grupului şi conţinutul practic al cursurilor, responsabilitatea majoră a trainerului fiind aceea de a livra noţiuni relevante, cu grad ridicat de punere în practică imediat după terminarea cursului.

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Costin Platon, accesati: costin.platon@achieveglobal.ro

Ştefania Antone

Moto: Hobby-ul meu este meseria mea, iar meseria mea este hobby-ul meu.

Ce este trainingul?
Se ia una bucată de aspirină efervescentă, se aruncă într-un pahar cu apă. Rezultatul? Tot felul de reacţii, energie, sinergie, iată ce înseamnă trainingul pentru mine. Trainerii au misiuni de credinţă destul de diferite – pot fi mentori, instructori, experţi. Mie îmi place să fiu un catalizator al efervescenţei de care vorbeam mai devreme.
De ce am nevoie?
Am nevoie în fiecare zi de „starea de elastic”, acea formulă de spirit care te menţine între ceea ce eşti şi ceea ce vrei să fii.
Ce lucruri mari am învăţat până acum?
Am învăţat că nu sunt de sticlă, că există lucruri care nu se sparg, oricât de greu ar fi un moment, şi că teama dispare. Am învăţat să nu preiau mediul ca un burete şi să îmi conduc viaţa după propriile valori, pe care mi le clarific în cadrul unui proces continuu. Această clarificare e un proces de făcut „pe vreme bună”, pentru că pe vreme rea să fii sigur de reacţiile şi alegerile tale. Am învăţat că această clarificare face din viaţa unui om o poveste plină de sens.
Dacă totul ar fi posibil...
Tot training aş face. Aş construi o casă pe malul mării (nu m-am hotărât care mare deocamdată) şi aş livra training peste tot în lume, ţintind către lucrurile individuale, dincolo de diferenţe culturale. Iar pentru mine, cu cât mai multe perspective, cu atât mai bine.
Ne vedem în sală!

Dacă doriţi să vorbiţi direct cu Ştefania Antone, accesati: stefania.antone@achieveglobal.ro